Mă simt mică. Atât de mică,
Încât aș încăpea într-un pantof.
Roșu.
Cu toc subțire.
Atât de mică, încât aș încăpea în verigheta ta -
Lucitoare infinit,
Șoptind a mire.

Mă simt mică. Atât de mică, încât,
Mi-e teamă că mă vei pierde.
Printr-un capăt de buzunar
Din cămașa aia verde.

Mă simt atât de mică, încât mi-e mare de lume
Și totul pare imens,
Și nimic n-are nume.

Ar trebui să ai grijă.
să nu ma rostogolesc,
într-o crăpătura de asfalt
și să nu mă mai găsești.
Și să mă lași aici pentru eternitate, în vânt și ploi,
cu dor de tine, cu dor de noi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s